9 aprilie 2012

de Ştefan Etveş

Nici un guvern nu a reuşit, în ultimii opt ani, să desecretizeze acordurile petroliere, licenţele miniere, contractele cu băieţii deştepţi din energie sau cel cu firma americană Bechtel. Cel mai păgubos contract din istoria României rămâne acordul cu Bechtel, constructorul autostrăzii Transilvania. După ce guvernul Năstase şi Bechtel au reuşit secretizarea acordului de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş, fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu a secretizat şi acordul de reziliere a celui mai scump contract din ultimii 20 de ani.  

Chiar dacă Bechtel a primit peste un miliard de euro, bani de la buget, pentru numai 54 km de autostradă, Compania Naţională de Autostrăzi (CNADNR), condusă de Daniela Drăghia, refuză să precizeze câte tranşe mai are de plătit companiei americane, pe motiv că protocolul de încetare a acordului este clasificat. “În conformitate cu HG nr. 943 din 30.09.2011, cel de-al doilea acord de modificare la contractul de construire este clasificat”, ne-a informat,sec, Daniela Drăghia, într-o precizare remisă redacţiei.

14 anexe secrete la contractul cu Bechtel

Fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu, a avut o tentativă de desecretizare a contractului cu Bechtel. Însă, după şedinţa de Guvern prin care s-a hotărât ruperea acordului, Boagiu a dat vina pe americani şi a precizat că Bechtel nu este de acord cu desecretizarea unui contract plătit din bani publici. Pe de altă parte, surse neoficiale din Ministerul Transporturilor ne-au declarat că Guvernul Ungureanu nu are nici un interes să facă publice deconturile lucrărilor la autostrada Transilvania. “Există 14 anexe secrete la contractul original cu Bechtel. Statul nu vrea să facă publice aceste condiţii, pentru că sunt păguboase pentru bugetul României. Conform unor anexe, constructorul nu este obligat să respecte nici un termen de finalizare a lucrărilor. De asemenea, nu este obligat să se încadreze în nici o cantitate de balast, asfalt sau ciment. Bechtel nu este obligată să aducă deconturi pentru cel puţin 1 milion de euro/lună, banii aceştia reprezintă cheltuieli indirecte de capital şi de protocol pe perioada derulării contractului”, ne-au declarat sursele citate.  

10 milioane euro/km între sate

Dacă în perioada 2005-2010, CNADNR a alocat circa  250 milioane de euro pentru tronsonul de autostradă 3C Suplacu de Barcău-Borş, respectiv aproximativ 3,9 milioane de euro/km, conducerea CNADNR ne-a informat că alocă încă 6,11 milioane de euro/km pentru circa 64 km de autostradă. “Bugetul alocat pentru obiectivul autostrada Braşov-Cluj-Borş, pentru anul 2012, este de 347,62 milioane de lei. În urma Acordului de Modificare, CNADNR va plăti 6,11 milioane de euro/km”, ne-a mai răspuns Daniela Drăghia. Un calcul simplu ne arată că oficialii CNADNR au fost de acord să achite aproximativ 10 milioane de euro/km de autostradă. “Pentru lucrările de pe tronsonul 3C Suplacu de Barcău-Borş nu sunt datorii. Constructorul are materiale de construcţie depozitate care nu au fost decontate, pentru că angajaţilor DRDP Cluj nu li s-a permis să efectueze anumite analize. Porţiunea de 18 km, care ar putea fi finalizată, este un fel de traseu oficial încă de pe vremea directorului Mihai Grecu. În zona Biharia şi Sarsig sunt lucrări bine făcute, Orban, Berceanu şi Boagiu s-au plimbat pe acel traseu. Stadiul de execuţie a celor 18 km de autostradă este de aproximativ 60%. În prezent, necesarul pentru finalizarea celor 18 km de autostradă este de maximum 4 milioane de euro/km. Cei 18 km de autostradă sunt plătiţi dublu de CNADNR”, ne-au explicat sursele din minister.

Bani în avans pentru organizări de şantier

CNADNR nu a lămurit nici misterul legat de avansul în valoare de aproape 70 milioane de euro pentru organizările de şantier. “Este o problemă majoră cu plata unui avans în 2005 şi 2006. CNADNR a alocat aproximativ 70 milioane de euro pentru cele opt organizări de şantier, conform contractului de construcţie a celor 415 km de autostradă. Bani sunt neconsumaţi, la Săvădisla s-a făcut toată organizarea de şantier. În schimb, la Chiribiş, după opt ani, nu s-a făcut complet organizarea de şantier. Diferenţa de bani de la două la opt organizări de şantier este de circa 58 milioane de euro. Din cei 70 milioane de euro s-au cheltuit aproximativ 12 milioane de euro cu organizările de şantier. Dacă cei 58 milioane de euro s-ar fi cheltuit pe lucrările pentru tronsonul 3C, autostrada ar fi fost finalizată în proporţie de 80%”, ne-au mai precizat sursele citate.

Doar trei contracte au fost desecretizate

Cu toate că fostul şef al Guvernului, Emil Boc, a dorit desecretizarea contractelor privind resursele naturale, în afară de privatizarea Petrom, a distribuţiei gazelor naturale şi acordul cu Sterling Resources, documentele legate de energia ieftină vândută băieţilor deştepţi sau cele legate de achiziţionarea de produse şi servicii strategice din SUA sau ţări UE vor rămâne secrete zeci de ani. Cel mai cunoscut contract de privatizare este acordul încheiat cu austriecii de la OMV pentru preluarea Petrom. Dacă contractul a fost secret la început, după câţiva ani, cu acordul austriecilor, în afara planului de afaceri, statul l-a desecretizat.

De asemenea, contractul cu firma Sterling Resources privind concesionarea resurselor de gaz si petrol din zona Insulei Şerpilor din Marea Neagră a fost desecretizat la începutul anului 2009. Şi privatizarea sistemului de distribuţie a gazelor a fost desecretizat de către Guvern.